Si…a mai trecut un an! La multi ani oppa!
Probabil ca stit ca sunt una dintre fanele acestui extraordinar actor. Daca as incepe acum sa vorbesc despre el as spune lucruri deja exprimate in postarile anterioare si mai mult ca sigur ca as deveni repetitiva si plictisitoare.
Cu toate acestea Kim Nam Gil ramane cel mai drag actor si in acelasi timp cel pe care il admir cel mai tare. Astazi, de ziua lui, am sa incerc sa fac un “review” al serualului prin care a demonstrat ca poate fi magistral in munca sa si anume:
BAD GUY AKA BAIATUL RAU de pe euforia
…de-a dreptul fenomenal! Se spune ca un film este bun atunci cand il face pe cel care il vizioneaza sa se gandeaca zile in sir la el. Ce ar fi fost daca… De ce nu….?
A aparut in august 2010 iar tentatia de a-l urmarii a fost foarte mare. Insa vestea ca Nam Gil pleaca in armata, m-a facut sa ma gandesc sa aman vizionarea lui pana cand imi va fi dor sa il vad pe Kim intr-un nou rol. Bineinteles ca pe parcurs comentarii entuziaste si pline de detalii au aparut la mine pe blog facandu-ma sa cred ca vizionarea lui nu mai are nici un rost decat poate pentru evolutia actorului meu preferat. Acum realizez ca niciodata nu am fost mai departe de adevar, Chiar daca eu credeam ca stiu in mare ce se intampla in serial, am descoperit ca de fapt nu stiam nimic!
Fiecare secunda m-a captivat si mi-a intins nervii la maxim, urmaream si cate doua trei episoade consecutiv cu repetari la scenele care imi placeau foarte mult. Ajunsesem la penultimul episod si habar nu avea de final iar ultimele 10 minute le-am vazut si revazut pana acum de 7 ori ca sa imi dau seama de anumite lucruri.
Nu se poate ca in discutia despre Bad Guy sa nu il aducem in fata pe Kim Nam Gil, care are ceva mai presus de talent si care dupa parerea mea este un model pentru orice actor,un titan in industria filmului. Foarte rar poti sa observi atata flexibilitate si expresivitate, atata carisma si dezinvoltura, atata daruire… Evolutia lui este chiar mai buna decat in Queen Seondeok (greu de crezut ca asa ceva este posibil asai?) si te …vrajeste pur si simplu. Omul acesta sigur s-a nascut pentru asa ceva. Se contopeste cu personajul Goon Wook, indentificandu-se cu el, facand telespectatorul ca in cele din urma sa uite ca priveste un serial. Viata lui Goon wook este cu adevarat dramatica, un personaj atat de real, de palpabil, cu suferinte si confruntari interioare, cu ganduri mai mult sau mai putin rele dar si cu un suflet sensibil. Pe mine cel putin, Kim Nam Gil m-a facut sa inteleg daca nu in intregime, macar partial dramele sufletesti si loviturile morale pe care Goon Wook le primea una dupa alta fara ca nimeni sa fie alaturi de el. Din acesti punct de vedere Bad Guy ar putea fi privit ca un serial psihologic.
Daca la inceput Kim Nam Gil reprezenta o frumusete perfecta acum viziunea mea asupra lui s-a schimbat…in bine. Acum realizez ca daca l-as vedea pe acest om doar prin prisma frumusetii sale as comite o adevarata greseala. Nam Gil nu trebuie remarcat doar dupa aspectul fizic, el este unul dintre cei mai mari actori la ora actuala. Are ceva, dupa cum am spus mai inainte, mai presus de talent Coreea este foarte norocoasa si ar trebui sa investeasca foarte mult in el. Nu pot decat sa am o admiratie muta pentru el deoarece prea multe cuvinte ar fi de prisos. Tot ce sper este sa se intoarca sanatos din armata si sa isi continue munca, pe care se vede ca o iubeste atat de mult!
Revenind la “Bad Guy” acum pentru cei care nu au vazut serialul: downloadati repejor episoadele si urmariti-l! Este un must see.
Cat despre cei care au vazut serialul as vrea sa dezbatem cate ceva (de preferat ca cei care nu l-au urmarit sa nu citeasca).
Am anumite lucruri care inca imi ridica semne de intrebare.
Dar sa incepem cu inceputul. Daca ar fi fost dupa mine serialul s-ar fi numit “Evil woman” si nicidecum “Bad Guy” deoarece Shim Gun Wook este desparte de a fi rau in adevaratul sens al cuvantului. Cea care a produs totul a fost “doamna” Shin. De la ea a pornit toata povestea…
Jae-in…de ce nu si-a dat seama mai devreme ca cel la care tine e Sim Goon Wook? De ce nu a facut alegereea mai devreme? Oricum m-a impresionat gestul ca ea inca il astepta pe Gun Wook.
Mo-ne. Chiar daca multi au spus ca din cauza ei a murit Gun Wook eu cred ca nu e asa. Fata nu i-a lasat decat o rana in sold care nu cred ca ar fi fost mortala daca ar fi fost tratata.Si ea nu stia decat ca omul ala i-a distrus familia si in acelasi timp si sufletul. A fost mai mult un impuls, o ura pornita dintr-o obsesie. Oricum gestul lui de a ascunde pistolul pentru ca sora lui mai mica sa nu fie acuzata a fost cu adevarat… uman. Iar atunci cand plin de sange si abia tinandu-se pe picioare si-a incheiat (sau cel putin a vrut) sacoul cu o hotarare care parca exprima ca nu se termina aici, ca el nu are de gand sa moara…
Si totusi daca tot am ajuns aici marea mea intrebare: Gun Wook a murit?!?!
Lucruri care ne arata ca da: cadavrul gasit avea costumul lui, afisul si apropoul dat de Won-in cum ca “ajjusi” se foloseste de “funia de scapare” (adica Mo-ne) pentru a ajunge sus (in viziunea ei sus insemna rai). Deci Gun Wook moare prin intermediul lui Mo-ne.
Lucruri care ne arata ca nu: pachetele pentru Tae-ra (vocea era a lui Shim Goon Wook sau Tae Seong?) si Jae-in, care continea o masca de sticla dupa figura lui. Cand sa le fi trimis daca era mort? Si cred ca biletul acela cum ca pleaca in USA il scrisese inca inainte sa apara Monet deoarece nu avea nici o urma de sange pe el iar mainile lui Gun Wook erau imbibate. Unde s-a gandit el sa se duca imediat dupa ce a fost impuscat? De ce nu a ramas acasa? Detectivul “stie-tot” chiar nu afla de el? Un om impuscat trece asa de putin observat, numai cu un afis care sa ii anunte moartea? A da! Si acum marea mea frustrare: Gun Wook a trecut printr-o “baie” de oameni. NIMENI adica…CHIAR NIMENI nu realiza ca e ranit? Hai sa fim seriosi….
Deci ce spuneti? Ne resemnam cu moartea lui sau asteptam Bad Guy2? Dupa doi ani fizionomia actorilor se va schimba indeajuns incat regizorul sa puna frumusel o actiune care sa inceapa asa: “After 2 years….”. Ce ziceti, nu ar fi frumos? Mai ales ca al nostru Kim mai umpic va aparea din nou pe micul si de ce nu si pe marele ecran.
Si cum anul trecut pe http://www.steptokorea.webs.com am ramas datoare cu un interviu acum il primiti in totalitate 
Vocea ta pe fundalul documentarului “Lacrimile Amazonului” (Tears of Amazon) a lasat o impresie adanca telespectatorilor. Cum ai reusit asta?
Documentarul “Tears in The Arctic” a avut un impact mare asupra mea. In timp ce ma uitam la televizor acasa, ma gandeam “Ah, ursii polari nu vor mai avea nimic de mancare acum” si chiar cateva lacrimi imi aparusera in ochi. De obicei urmaresc cu placere programe despre viata salbatica si animale. Oricum, dupa ce am vazut acel documentar, mi-a sporit interesul pentru filmele sau documentarele care vorbeau despre conservarea mediului, interesul meu ajungand la maxim atunci cand am auzit despre dezastrul provocat de noi asupra raului Amazon care este foarte important pentru intreaga planeta. Gandul care mi-a venit in minte a fost: “Daca acest lucru continua, va devenii si respiratia o sarcina dificila?”. Chiar in perioada aceea am fost contactat de echipa care filma documentarul si normal ca am acceptat pe loc roul de narator.
A fost pentru prima data cand ai narat un film.Ce ti sa parut mai special?
M-am folosit de alte programe Tv care au adus pe ecran povesti de viata adevarate folosindu-se de un narator pentru a relata povestea. Sa ai vocea de pe fundal cere mai multa indemanare decat as fi crezut! A trebuit sa imi exprim toate emotiile nu prin expresiile faciale cu care eram obisnuit ci doar prin inflexiunile vocii. In concluzie a fost sarcina destul de dificila.
Cum a fost atmosfera pe parcursul inregistrarilor?
A fost o experienta foarte interesanta. A fost placut sa narez povestirea in timp ce ma uitam la film. Cand curiozitatea mea atingea cote maxime sau eram uimit de ceea ce ziceam pur si simplu rosteam fara sa realizez ca intrerup toata filmarea “Chiar e adevarat?!”. Bineinteles ca toti din studio dupa ce isi dadeau seama ca eu am interupt firul povestirii explodau in hohote de ras.
Dupa “Lacrimile Amazonului” (Tears of Amazon) crezi ca s-a schimbat ceva in comportamentul tau ca un rezultat al ingrijorarii tale pentru mediu?
Chiar daca participarea in activitati de protejare a mediului este ceva bun, eu cred ca este mai important sa luam seama la lucrurile marunte pe care le facem zi de zi. Cel putin eu am inceput sa fac schimbari. Nu am aruncat nici macar un chistoc de tigara pe strada si am incercat sa consum mai putina hartie de scris si apa. Ca sa fiu sincer in trecut as fi aruncat lucruri pe jos atunci cand nimeni nu ma vedea, dar “Lacrimile Amazonului” m-a facur sa fiu mai strict cu mine insami.
Cand vad oameni care atunci cand se urca in lift apasa butonul pentru etajul 2 sau 3, le-as spune prieteneste “Daca este o distanta asa de mica, ai putea sa urci pe scari.”. Ei sigur imi vor raspunde cu un “CE AI SPUS?!” mirat. In momentul acela eu nu pot decat sa imi cer iertare si sa tac din gura. Poate din cauza ca nu am fost niciodata un tip curajos (rade).
Care sunt gandurile tale dupa ce ai luat rolul principal in “Bad guy”?
M-am decis sa nu mai iau niciodata in viata mea un rol principal (rade). Trebuie sa memorezi foarte multe replici intr-un timp extrem de scurt ca apoi sa ai si o expresivitate buna, ceea ce este un lucru foarte greu pentru actori.
Nu este greu sa fii actorul principal care bineinteles ca are clee mai multe scene de filmat?
Am experimentat deja ce inseamna sa fii extenuat fizic in timpul filmarilor pentru “Queen Seondeok”. Chiar daca nu au fost exagerat de multe scene in care personajul meu aparea, trebuita totusi sa fiu prezent pe platoul de filmare. Nu a fost o diferenta prea mare intre personajele principale si ceilalti, lucram toti pana la extenuare. Comparand cu performanta mea din “Queen Seondeok” ma intreb daca aparitia mea pe micul ecran ca Shim Gon Wook pentru un timp indelungat nu ii va face pe telespectatori sa isi schimbe perceptia fata de personaj. Oricat de buna ar fi performanta actorului pricipal, va ajunge sa fie neinteresant daca apare in mod constant pe parcursul unui episod. Asta se aplica in special pentru seriale. Asta este ingrijorarea mea si incerc sa fac tot posibilul sa nu se ajunga acolo, sa nu ii plictisesc pe telespectatori.
Totul este in regula cu echipa si colegii de filmare?
Bineinteles! Sunt genul de oameni care te fac sa stai cu ei zile intregi fara sa te plictisesti. Totusi trebuie sa recunosc faptul ca au fost anumite conflicte cu regizorul si echipa de filmare dar este normal daca ne gandim ca fiecare are perceptia lui in ceea ce priveste serialul. In special nu imi plac promblemele cauzate de echipamentul necesar pe platourile de filmare (KNG a fost nevoit sa faca sky-diving si scufundari) sau atunci cand actorii sunt pusi sa faca lucruri care nu sunt necesare.
Te implici mereu ca totul sa fie in ordine?
Cred ca deasta imi tot spun ei “Ooook acum ne poti lasa pe noi sa facem restul. Ia o pauza” (rade). Popularitatea de dupa “Queen Seondeok” este de vina dar cei care ma cunosc bine ma vor apara zicand: “Neh! Nu i s-a urcat succesul la cap. Nu s-a schimbat de loc. Mereu a fost o persoana fara maniere” (rade)
Ai luat acest rol de putin timp si deja apar probleme de genul asta? Esti mereu asa de aspru cu tine in munca ta?
Mereu am avut aceasta atitudine cand am lucrat. De fapt, am experimentat cum este sa fii personajul principal in “No regrets” dar dupa asta, nu am avut nici un motiv sa lupt pentru un alt rol principal deoarece simteam ca nu am sa fiu capabil sa ma descurc cu un rol important intr-o productie mare. De fapt ca sa fiu sincer lucrul cel mai important nu este daca esti sau nu actorul principal, ci daca esti capabil sa inveti de la colegii tai de distributie.
Am avut multe de invatat de la actori ca Jeong Jae-yeong si Sol Kyung-gu. Daca esti atent pe platoul de filmare poti sa “furi” adevarata meserie. Chiar daca telul meu principal ar trebui sa fie acela de a castiga adoratia publicului pentru mine la fel de important este increderea coechipierilor, si aprecierea regizorului. Numai dupa ce ai toate acestea te poti considera un actor bun si cu siguranta ca si perfomanta ta va fi una buna.
Se pare ca ai o anumita afinitate pentru o continua invatare.
Sunt genul de persoana care accepta si cele mai taioase critici daca am ceva de invatat din ele. Regizorul din “Modern Boy” m-a invatat sa fiu o astfel de persoana. Mi-a spus “Esti o persoana care este usor influentata de mediul in care lucreaza. Trebuie sa cauti mereu oportunitatea sa joci cu actori si regizori de la care ai de invatat. Lucrul asta te va ajuta enorm!”. In general, norocul nu ma prea insoteste dar pot sa declar cu toata sinceritatea ca in munca mea imi este un adevarat prieten. Mereu am jucat impreuna cu actori si echipe de filmare excelente de la care am avut multe de invatat.
Daca ar fi sa alegi dintre actorii care ti-au fost colegi pana acum, care te-a influentat cel mai mult?
As putea sa spun ca Jeong Jae-yeong a avut o influenta mare asupra mea. Imi amintesc si acum ce mi-a zis “Daca mereu vei auzi numai laude, nu te va ajuta cu nimic. Chiar daca lucrurile nu merg asa cum ai vrea tu trebuie sa te adaptezi si sa le faci fata. In final, fie ele critici sau laude tu singur esti responsabil de ele. Pentru noi actorii nu exista scuze ca “nu a putut sa joace bine din cauza epuizarii” sau “nu a putut fi prezent la filmari deoarece a avut niste probleme personale”.” De asemenea Kim Hye-soo m-a invatat multe lucruri despre atitudinea pe care trebuie sa o ai atunci cand esti o figura publica. Lucrurile astea sunt foarte importante pentru mine si m-au facut sa realizez ca niciodata nu voi putea sa spun ca stiu totul despre actorie, ca sunt perfect.
Am observat ca recent nu ai mai acordat nici un interviu. Vrei sa iti creezi o imagine misterioasa?
In nici un caz. Singurul motiv este acela ca odata ce filmarile incep uit de tot si de toate si timpul devine tot mai zgarcit. Sunt o persoana careia chiar ii place sa vorbeasca cu reporterii si chiar ma simt bine in preajma lor. Mi se pare interesanta ideea de a stii in cateva minute totul despre o persoana despre care inainte de interviu nu stiai nimic. In timpul unui interviu pot sa simt daca reporterul chiar este interesat de ceea ce reprezinta perosna Kim Nam Gil sau daca doar pune intrebarile de rutina.
In concluzie sunt gata sa acord interviuri la orice moment daca bineinteles voi avea timp si cu conditia ca cei de la redactie sa nu transforme in nici un fel ceea ce am spus. Vreau ca totul sa fie real.
Ca si actor, este ceva anume ce te ingrijoreaza?
Nu stiu exact cand dar am realizat ca nu am tipul de fata care sa atraga atentia. Daca arunci o privire la ceilalti actori poti sa spui imediat daca sunt sau nu personaje pricipale. In ceea ce ma priveste exista sansa ca nici sa nu fiu bagat in seama daca stau pe undeva prin spate. Acum ceva timp in urma am simtit ca oamenii ma respingeau si ma intreb de ce: oare pentru ca eram tanar si neexperimentat? Sau poate pentru ca nu eram destul de matur? Sau din cauza imaginii mele? Odata, in timpul unui festival au fost prezentat trei filme in care am jucat dar nimeni nu si-a putut da seama ca cele trei personaje erau jucate de acelasi actor. Incerc sa ma impac cu asta. Asa ca m-am decis sa-mi indrept toata atentia spre personajul pe care trebuie sa il joc, sa il inteleg, sa ma indentific cu el. In felul acesta chiar daca publicul nu va sti actorul Kim Nam Gil, macar isi va amintii de personajul pe care l-am jucat. Deci este sau nu inteligenta solutia? (rade) .
De ce te-ai decis sa iti lasi parul mai lung? De asemenea pari mai bronzat decat inainte. Bineinteles, credem ca imaginea asta iti vine minunat.
In timpul filmarii filmului “Portrait of a Beauty” am fost nevoit sa ma bronzez, iar lumea din jurul meu ma avertiza sa nu imi inchid si mai tare la culoare pielea. Acum, chiar daca as vrea nu as mai putea sa imi recapat pielea alba de la inceput. Nu mai este mult pana intru in armata si acolo nu este nici o sansa ca pielea mea sa se albeasca. Eventual se inegreste si mai tare. (rade) De asemenea, nu imi mentin parul lung cu intentie. A crescut de la sine in timpul filmarilor unor seriale/filme istorice. L-am taiat putin atunci cand l-am simtit ca e subtire si cam greu. Cand eram mic ii invidiam pe barbatii care purtau astfel de tunsoare si am incercat sa-i imit. Dar pe atunci, nu mi se potrivea deloc si arata fals. In timpul conferintei de presa pentru “Modern Boy” am aparut pentru prima data cu parul mai lung iar reactiile au fost bune asa ca l-am lasat asa.
Se pare ca exista anumite asemanari intre Shim Gun Wook (Bad Guy) si Bidam (Queen Seondeok). Ce ai putea sa ne spui despre fiecare personaj?
Cand mi s-a oferit rolul lui Shim Gun Wook m-am gandit ca se asemana cu Bidam in multe privinte. Dar in comparatie cu scenele exagerate specifice serialelor istorice, un serial modern necesita o expresivitate mai profunda a gandirii peronajului si a sentimentelor lui. Asa ca m-am gandit ca asta ii adauga lui Gun Wook un plus de carisma. Aratand fragmente din personalitatea lui Bidam si pe parcurs dezvaluind alte trasaturi pe care el nu le poseda am creat de fapt un personaj cu farmecul lui personal, unul diferit de Bidam.
Sincer sa fiu ma simt ca si cum mi-am atins limitele deci pauza de doi ani pe care armata mi-o va oferi va fi binevenita.
Pentru actori intrarea in armata reprezinta de cele mai multe ori un obstacol care trebuie trecut, tu vezi ceva bun in acest lucru?
Nu credeti ca ar fi foarte bine ca entuziasmul meu in ceea ce priveste actoria sa mai scada pentru 2 ani, pentru a ma putea concentra pe alte aspecte, sa ma maturizez, si asa sa revin cu o performanta mai buna? Ma intreb oare cand ma voi intoarce in ce fel voi fi schimbat? In ce proiecte ma voi implica si ce personaje voi juca? Sunt foarte curios.
Dar acesti doi ani vor fi decisivi pentru mine. Deci presupun ca in aceasta perioada de timp voi fi chiar mai ocupat decat sunt acum.
Ce fel de actor ti-ar placea sa fi atunci cand vei parasii serviciul militar?
In orice caz un actor va avea mereu putina influenta asupra oamenilor. As vrea sa fiu un actor care sa aiba puterea sa influenteze oamenii, dar in bine. Populatia tarii noastre nu ajunge nici la 100 de milioane asa ca noi ne putem valorifica doar prin productii de calitate.
Vreau sa fiu un actor bun si un om virtuos pentru a putea influenta atat tinerii cat si muncitorii sa isi faca treaba bine. As vrea ca impreuna cu oamenii pe care probabil nu am sa ii cunosc niciodata personal, dar care au aceleasi idealuri si conceptii sa facem ceva bun pentru Coreea. As vrea sa ne impartasim visele si impreuna sa le realizam pas cu pas, oricare ar fi acelea.
Enjoy! La multi ani KIM NAM GIL!!!! TE ASTEPTAM INAPOI!!!!
Si…incheiem cu un killer smile:
V-am pupat :*.
) Cel putin in marketuri nu poti sa arunci nici un ac si daca esti putin mai mic de statura (:d ma simt) risti sa mori sufocat sau calcat in picioare 
A
